Gustar

Poate aceştia au un calendar propriu, necunoscut celorlalţi?

Sunt întrebări la care încercăm să găsim răspunsuri de fiecare dată când vizităm Orheiul Vechi.

La doar 60 de kilometri de capitală, descoperim o imagine proaspăt imprimată din manualele de istorie, o destinație preferată pentru mai mulți turişti – un spațiu în care totul este altfel.

S-ar putea întâmpla ca acest „altfel” să fi motivat organizatorii primului şi singurului festival de muzică din Moldova să desfăşoare „Gustar”-ul anume aici, la Orheiul Vechi, şi să anunțe în acest an a doua ediţie.

De ce aici? Să încercăm să descoperim împreună câteva dintre secretele calendarului orheian şi cele ale naşterii „Gustar”-ului.

 

Trei sate: Butuceni, Tribujeni, Morovaia. Sunt despărțite de câteva dealuri, umbre şi ecouri ale copitelor de cai. Cele trei sate, ca trei mușchi ai unei inimi, se alimentează reciproc, se cunosc reciproc, se simpatizează reciproc. Puţine magazine, puţine sunete de televizoare şi radio – mulţi oameni cu ochi strălucitori, cu braţe mari, gata oricînd să te cuprindă şi să te adăpostească, multe ulcioare cu vin, multă istorie, multe flori, multe grădini, multă libertate. Aceşti oameni au un secret care îi face atît de frumoşi – au un sentiment aparte pentru casele lor. Se trezesc la răsărit, muncesc în câmp, în grădini, au grijă de gospodăria lor, iar spre seară pleacă la pescuit, stau pe malul Răutului şi își spun unul altuia că le place viaţa. Orăşenilor le este greu să înţeleagă acest ritm. Poate din această cauză e nevoie să auzim muzica acestor oameni – ca să iubim şi noi la fel viața?

 

„Gustar” iubeşte

Festivalul „Gustar” se desfășoară deja a treia oară şi începe să devină o tradiţie. Începe să fie la modă să petreci câteva zile de vară aici. Ce poate fi mai gustos decît un pahar de vin de casă, cu mămăligă şi brânză, pe malul Răutului cu sunete de flaut, cimpoi și chitări pe fundal? Lumea vine aici pentru că ţine la tradiţii şi ştie că acest mediu este unul ideal pentru suflet, un suflet dornic de gust adevărat, armonie şi dans. Ce poate fi mai gustos decât Gustar-ul de la sfârşitul verii?

 

Mulţi din cei care vin din nordul, sudul sau capitala Moldovei vin aici ca la ei acasă. La „Gustar” nu te simţi străin, te simţi fiul sau fiica ce trăieşte departe şi foarte rar îşi poate vizita casa părintească. Şi niciodată nimeni nu se supără pe asta, de fiecare dată masa e plină de bucate gustoase, crengile copacilor se rup sub greutatea fructelor coapte şi seara mereu este cineva care îţi va cânta din suflet.

 

La „Gustar” oamenii vin şi trăiesc în corturi şi visează ca dimineaţa corturile să se transforme în case de piatră, exact acolo, pe malul Răutului. Şi oamenii să nu se mai întoarcă de unde au venit, să rămână aici, să facă o nuntă adevărată, cu lăutari şi costume naţionale, cu femei frumoase şi bărbaţi adevăraţi. Să devină lemnari, pescari şi să cânte seara la fluier, în ritmul vântului orheian.

 

În 2010, la prima ediţie, pe uimitorul amfiteatru al festivalului s-a proiectat o fâşie de lumină aurie, galbenă ca mierea. De la început multora le era greu să creadă că aceasta nu este una sintetică. De fapt, natura cînta la lumini, iar vocile şi instrumentele însuflețite cântau la Gustar. Așa se trăiește în afara timpului, așa se trăiește în tradiție, așa se trăiește în Gustar.

 

Deja al doilea an toţi pot avea un calendar propriu, calendarul „Gustar”-ului, „până la” şi „după”.

 

Vrei să te trezeşti şi să devii altfel pe 25 şi pe 26 august?